Două surprize mari au fost legate de numele Pandurilor în această vară, după ce echipa gorjeană a devenit vicecampioană a României. Transferul lui Alexandru Vlad la Dnepr, în Ucraina, și accederea pandurilor în grupele Europa League.

Acum, în grupele celei de-a doua competiții europene la nivel de echipe de club, Vlad ca avea șansa sau ghinionul de a da peste fosta sa echipă. Indiferent de rezultatul celor două manșe, Vlad spune că are bucuria reîntâlnirii cu echipa ce-i va rămâne la suflet.

Reporter: Cum este privit în Ucraina, fotbalul românesc?
Alexandru Vlad: Sincer, cei de aici consideră fotbalul din România sub nivelul lor. Sau cel puţin cu cine am vorbit eu. Ne respectă ca tradiţie, dar atunci când vine vorba de campionatul românesc nici nu am putut să-i contrazic…

Rep.: Cu ce diferă fotbalul de acolo faţă de cel de aici?
A.V.: Păi, în primul rând se pune accent pe forţă. Este un fotbal mult mai agresiv, pentru ei contează foarte mult capitolul pregătire fizică. Şi mie îmi pare rău că nu am prins un cantonament cu ei pentru că aş fi fost mai câştigat. Când am ajuns acolo am pornit deja cu un handicap din acest punct de vedere, nu eram 100% din capacitate şi nu acumulasem destul.

Rep.: Totuşi, cum ai trecut peste perioda de adaptare la Dnepr?
A.V.: Adevărul e că a fost puţin mai dificil la început. Mai ales cu limba. Între timp am mai învăţat ceva cuvinte şi am început să mă înţeleg cu antrenorul şi cu colegii. Abia acum am început să joc, am prins doar două meciuri în Europa, iar la ultimul meci din campionat am fost convocat.

Rep.: Crezi că ai putea să joci mai mult decât ai făcut-o până acum?
A.V.: Eu cred că da, dar totul nu depinde decât de mine şi evident dacă o să fie mulţumit antrenorul. Oricum, am o concurenţă serioasă pe postul meu, acolo este jucător croat de naţională, Strinic.

Rep.: Ţi-e dor de foştii colegi de la Pandurii?
A.V.: Bineînţeles. Doar am petrecut doi ani frumoşi la Târgu Jiu, care m-au ajutat să ajung unde am ajuns. Iar eu nu pot să uit asta. Atunci când îmi este dor de foştii colegi mai vorbesc cu ei pe net sau la telefon. Păstrez legătura cu Ciucur, e vechiul meu prieten, cu Unguruşan, fostul meu coleg de cameră, apoi cu Nistor, cu Anton vorbesc când am timp.

Rep.: De când ai plecat de la Târgu Jiu, s-au schimbat însă, multe la echipă… Ce ştii despre noii jucători care au venit la Pandurii?
A.V.: Prea multe nu ştiu, însă pot spune că îi cunosc pe Eric, pe Breveeld, care sunt jucători buni. Oricum, rezultatele există, deci cei care au venit sunt fotbalişti valoroşi.

Rep.: Ai urmărit ultimele meciuri ale pandurilor din preliminarile Europa League?
A.V.: Din păcate, doar rezumatele pentru că nu am avut posibilitatea să văd meciurile live. Însă m-am bucurat sincer pentru Pandurii, au făcut nişte meciuri extraordinare la Tel Aviv şi la Braga. Până şi eu am fost foarte surprins de acele rezultate. Dar, am fost mândru că am jucat acolo.

Rep.: Pe 19 septembrie se va consemna un episod special pentru tine. Pandurii va înfrunta Dnepr, chiar în Europa League. Dacă nu vei juca, vei ţine cu echipa din Târgu Jiu?
A.V.: Într-adevăr se poate numi un moment special. Cine nu şi-ar dori să joace în compania fostei echipe chiar în Europa? Va fi greu, dar sunt un jucător profesionist, așa că am să ţin cu actuala mea echipă chiar dacă nu o să joc. Am fost acolo, la Pandurii, însă acum sunt la Dnepr… Probabil că după meciul de joia viitoare o să fiu din nou suporterul echipei din Târgu Jiu, cel puţin până la disputa din Ucraina. Varianta ideală ar fi să trecem amândouă mai departe.

Rep.: Crezi că va fi vorba despre o dispută echilibrată la Cluj?
A.V.: Cred că da, doar Pandurii e o echipă foarte bună, ca şi fotbalul din România, doar am avut rezultate în Europa anul acesta. Şi cei de la Dnepr să ştiţi că iau meciul foarte în serios, au fost puşi deja în gardă după episoadele Tel Aviv şi Braga. Deci va fi un meci deschis, echilibrat.

Rep.: Pare o misiune imposibilă pentru Pandurii să treacă de faza grupelor?
A.V.: O să fie foarte greu. Mai ales că nu prea au experienţă. Şi în plus sunt echipe bune în grupă, Fiorentina, noi şi Pacos. La prima vedere, la calificare s-ar bate italienii şi cu noi, dar totul e posibil, Pandurii a mai făcut surprize până acum.

Între regrete şi un nou început!

Fotbalistul Alexandru Vlad a trăit doar pe jumătate aventura pandurilor din acest an. A obţinut titlul de vicecampion al României, dar a pierdut experienţa istorică a echipei gorjene din Europa League.

Deşi păstrează o urmă de regret pentru acest lucru, Vlad trăieşte însă satisfacţia unui nou început după transferul său în Ucraina: „E dificil de comentat. Puţin, poate regret. Cred că au fost momente care au scris istoria, acolo, la Târgu Jiu… Dar, aşa a fost să fie. Oricum, sunt fericit că am ajuns la Dnepr”, mărturiseşte fostul pandur. Plecat din România de câteva luni bune, Alexandru Vlad mai trăieşte şi o experienţă aparte. Se află departe de familie şi de cei dragi: „Mi-e dor de cei de acasă, familie, de prieteni, de foştii colegi. Aici, doar prietena mai vine pe la mine, în rest…”, precizează fotbalistul în vârstă de 24 de ani.