Sportiv, Pandurii dă semne că încă ar respira. E drept, e vorba doar de câteva jocuri amicale, e drept și că fără a-i vedea și fără a știi prea multe despre cei contra cărora au jucat nu poți să emiți prea multe judecăți de valoare. Dar, se mișcă ceva!
Recunosc, în momentul în care Stoican a căutat să spună unora da și altora ba, înainte de plecarea în Antalya, pe marginea terenului de antrenament m-am simțit ca în vara lui 2010, când aveam impresia că nu privesc echipa mea. M-aș bucura însă ca în 2-3 ani, dar-ar Domnul să existe și atunci Pandurii!, să facem recenzia și să găsim printre anonimii de acum, sper ca nimeni să nu se supere prea tare pentru această categorisire, un Chiricheș, un Pintilii, un Viera, un Vlad sau măcar un Gabi Matei, un Ciucur, Voiculeț sau Băcilă! Știu, e greu, dar cei care au luat acum în primire ceea ce a mai rămas din Pandurii au ocazia și obligația să-și dovedească priceperea! Chiar și fără bani!
Poate unii au impresia că echipa s-ar descurca onorabil în actuala componență, eu sunt însă sigur că le va fi imposibil să facă față fără a mai aduce măcar 2-3 jucători de calitate. Și nu mă refer la nume importante, la vedete, ci la jucători cu o anume experiență la acest nivel, dar care să-și dorească mai mult. E momentul ca Pandurii să plece din nou de jos, cu multă muncă, umili, dar cu foame de fotbal și rezultate. Sunt convins că se poate! Cu două condiții. Prima ar fi ca noua conducere să-și dovedească, așa cum am mai spus, priceperea, însă fără cea de-a doua nimic nu se mai poate face! Esențial este ca Pandurii să respire și din martie încolo, să aibă un plan de reorganizare care să treacă cu brio prin furcile caudine ale insolvenței!
La final, poate vă așteptați să spun ceva despre cine se face vinovat de situația actuală a Pandurilor, însă n-am s-o fac. Vina este colectivă, în procente mai mici sau mai mari ne aparține fiecăruia dintre noi, dar dacă acum se caută vinovați în loc să se găsească soluții, atunci chiar nu mai e nimic de făcut! Și chiar sunt încă foarte multe de făcut!