Energia a început cu dreptul Cupa și campionatul, dar unii dintre jucători nu dau randament, fapt ce ar putea să-și pună amprenta odată cu trecerea timpului, iar asta ne face să semnalăm atât de devreme problemele gorjenilor din debutul sezonului 2015/2016.
„Shooter, shooter, shooter…”, așa se caracteriza Lazar Radosavljevic la prezentatea dinaintea începerii pregătirii. Adus ca înlocuitor pentru Milosevic, o comparație nici nu poate apărea în discuție. Fiind de alt profil față de Nemanja, sârbul nu are fizic impresionant și, automat, forța sub panou a Energiei a scăzut odată cu înregimentarea acestuia. Totuși, afirmațiile făcute la adresa lui Lazar de câtre Antonis Constantinides, cât și descrierea pe care și-a făcut-o el însuși, ne ducea cu gândul la un jucător de poziția 4 pe care ni-l puteam imagina printre cei mai buni aruncători de Liga Națioanală, jucător de care Energia nu a mai dispus poate niciodată de la promovare. Djapa a fost singurul om mare care își aducea un aport important din afara arcului de cerc, dar acesta ajuta mult mai bine și în alte faze ale jocului.
Iată, după scurgerea a trei meciuri oficiale și alte câteva amicale, Lazar Radosavjlevic ne demonstrează încet dar sigur că nu este nici pe departe ceea ce ne-am așteptat, iar calitățile sale din CV au fost doar un simplu praf aruncat în ochi. Temător, sârbul nici măcar nu aruncă de acolo de unde a încercat să ne convingă că stă cel mai bine, de la 3 puncte, dar să mai și marcheze…. În meciurile de Cupă cu Timișoara, acesta a adunat 14 minute cumulate fără alte realizări, iar sâmbătă, în fața unui adversar facil, el a terminat cu 0/2 de la 6,75 metri. Cei drept a adunat 7 recuperări și alte 6 puncte, dar nu este totuși cam puțin pentru un jucător care se dorea a fi artizanul victoriilor Energiei, înlocuitor pentru Milosevic și titular la poziția 4?
Alături de Radosavljevic, Diggs, Guțoaia și Andrei se numără deocamdată printre dezamăgiri. Americanul ține în multe momente ale jocului prea mult de minge, joacă fără niciun orizont, ba chiar întâmpină probleme atunci când aduce mingea dintr-un teren în altul. Cei doi români veniți vara aceasta, de altfel nume importante pentru naționala României, nu vin cu mai nimic bun atunci când sunt pe parchet, iar prezența lor în teren este egală cu prezența altui jucător de antrenament, așa cum îi numește Constantinides. Aktas și Santa sunt plusul venit de pe bancă, iar deocamdată aceștia au un nivel superior față de Guțoaia și Andrei.
Dacă Energia vrea, într-adevăr, să se bată la titlu, trebuie să optimizeze cât mai rapid fie cu variantele deja existente, fie cu altele. Greul pică prea mult pe 3 sau 4 jucători, iar așa nu se poate câștiga un titlu. Urmează o deplasare extrem de dificilă la Craiova, iar partidele următoare îmi pot da dreptate ori ba.