Soarta Pandurilor se joacă acum. Și nu pe terenul de fotbal, ci prin tot felul de plângeri penale și descinderi ale mascaților.

Din păcate, unul dintre puținele branduri care țin steagul Gorjului sus, în țară dar și în Europa, este din ce în ce mai pătat de o luptă surdă, de orgolii nemăsurate, și de o parte și de alta.

Nu am să fiu partizanul niciuneia dintre părți, convins fiind că niciuna nu are dreptate pe de-a-ntregul, așa cum fiecare are dreptate în felul ei. Ca unul căruia îi place sportul și sătul de politică și de cei care cred că fac politică, dar doar o folosesc în scopuri personale, aș vrea să-i văd pe panduri eliberați de toată această presiune. Nu știu însă dacă e posibil. Lucrurile au luat o turnură din care, cred cu tărie, toată lumea va avea de pierdut. Poate doar unul sau altul din personajele din jurul acestei noi telenovele, mai abil și mai norocos, să reușească să rămână în picioare. Sincer, cel mai mult mi-aș dori ca în picioare să rămână echipa, mai mult decât oricare din personaje. Dar am mari îndoieli. Doar de m-aș înșela…

Mai ieri ne uitam în curtea doljenilor și ne minunam cum de reușesc să-și dea mereu câte-un ciomag sănătos în moalele capului de fiecare dată când unul de-al lor ridica sprânceana fiind printre cei mai cei. Uitam că suntem toți români și suntem la fel de olteni. Nu suntem deloc mai prejos atunci când vine vorba să dăm, așa cum se spune-n popor, „cu mucii-n fasole”.

Evoluând într-o evidentă stare de stres, căci oricine are o strângere de inimă când șeful i se trezește cu mascații la poartă, Pandurii are în continuare rezultate notabile pe toate fronturile pe care are de luptat. În Europa a surprins pe toată lumea în preliminarii și nu se face de râs în grupe, în campionat are o comportare decentă fiind aproape de podium, iar în cupă are culoar favorabil și poate ajunge ușor în sferturi. Stau și mă întreb, unde ar fi fost echipa acum cu dramul de liniște pe care l-ar fi meritat?

Editorial publicat în săptămânalul Gorj News

www.sportingorj.ro