Cezanne Surrat îi învaţă engleza pe tinerii târgujieni, adoră ciocolata caldă din România şi produsele de patiserie

„Îmi place centrul oraşului şi faptul că toată lumea iese la plimbare”

O cheamă Cezanne Surratt, n-are nici 20 de ani, dar nici 30, este undeva la jumătate şi este prezenţa din jurul echipei de baschet Energia Rovinari ce nu poate fi trecută cu vederea. Cezanne este prietena lui Kevin Tyner, fundaşul american al celor de la Energia, şi este prima prietenă a unui baschetbalist de peste ocean care a decis să-şi însoţească iubitul tocmai la Târgu Jiu.
Cristi Constantinescu

Reporter: De cât timp sunteţi împreună, tu şi Kevin?
Cezanne Surratt: Suntem împreună de patru ani şi jumătate. Ne-am cunoscut însă pe când eu aveam doar 11 ani. Unul dintre vecinii mei era cel mai bun prieten al lui Kevin şi cei doi jucau mereu baschet. Eu eram mai mereu pe afară şi mi-a cerut odată numărul meu de telefon. Am vorbit atunci de câteva ori la telefon şi asta a fost totul pentru moment. Ne-am reîntâlnit când aveam 20 de ani şi de atunci am început să ieşim împreună.

Rep.: Prima dragoste, dragoste la prima vedere?
C.S.: Eu ştiu… Mai degrabă dragoste la prima întâlnire.

Rep.: Kevin este înconjurat de multe fane, multe fete drăguţe vin după meciuri să primească autografe. Eşti geloasă? Ai venit cu el aici pentru a nu risca să ţi-l fure vreuna dintre fane?
C.S.: Nu sunt geloasă, sunt obişnuită cu acest lucru! Sunt obişnuită ca fetele să se uite după el, dar ştiu că este un băiat extraordinar. Eu am venit în România pentru a vedea această ţară şi pentru a-mi petrece cât mai mult timp alături de Kevin.

„Am vorbit cu foarte multă lume despre gimnastica din România”

Discuţia cu Cezanne decurge în cel mai plăcut mod. Este o persoană deschisă, sinceră, prietenoasă, modestă şi, se pare, plăcut surprinsă că a fost aleasă pentru acest interviu. Am încercat să readuc discuţia cu ea pe teritoriul lui Kevin, adică să vorbim despre sport şi am avut surpriza să aflăm că nu este „picată din cer” şi că ştie numele celei mai mari gimnaste din toate timpurile.

Rep.: Îţi place sportul sau îţi place doar de Kevin?
C.S.: Îmi plac amândouă! N-am jucat baschet niciodată, dar mă simt ca şi cum aş fi jucat pentru că eu şi Kevin petrecem mult timp vorbind despre asta şi mă învaţă foarte multe despre acest sport.

Rep.: Ai practicat vreun sport?
C.S.: Foarte multe. Am făcut gimnastică, am jucat fotbal, am fost în echipa de înot şi îmi place foarte mult să dansez.

Rep.: Stop! Ai spus gimnastică! România are un simbol pentru gimnastica mondială, ţi-a ajuns ceva la ureche? E vorba despre o gimnastă din România care este cunoscută în toată lumea.
C.S.: Nadia?!!! Nu ştiu exact cum se pronunţă celălalt nume, dar am auzit, sigur că am auzit! De când am venit aici şi chiar înainte de a ajunge aici am vorbit cu foarte multă lume despre gimnastica din România.

„Mă deranjează câinii maidanezi care se ceartă toată noaptea”

Mâncare, fete, băieţi, lucruri frumoase în Târgu Jiu sau lucruri care nu-i plac aici, despre toate acestea Cezanne ne-a vorbit cu aceeaşi sinceritate. Îi place limba română deşi spune că pronunţia unor cuvinte i se pare uneori imposibilă. Şi-ar dori să o înveţe mai bine şi spune că i-ar prinde bine un profesor.

Rep.: Cum îţi petreci timpul liber aici?
C.S.: Sunt profesoară voluntară la „Spiru Haret”, unde predau limba engleză. În rest alerg foarte mult, fac jogging sau merg la sală unde ridic greutăţi. Îmi place foarte mult să stau pe internet trimiţând e-mail-uri prietenilor şi familiei de acasă, mă uit la o mulţime de filme, iar mai nou încerc să învăţ româna şi spaniola.

Rep.: Şi cum ţi se pare limba română?
C.S.: Este destul de greu în ceea ce priveşte pronunţia, dar sunt foarte multe cuvinte care seamănă cu cele din limba spaniolă. Cunoscând cât de cât limba spaniolă nu este la fel de greu ca şi cum aş pleca de la zero. Mi-aş dori să am pe cineva care să mă înveţe.

Rep.: Cum ai găsit România şi oamenii de aici?
C.S.: Foarte mulţi dintre oamenii întâlniţi aici au fost foarte prietenoşi. Toată lumea s-a oferit să mă ajute, să mă consilieze, să-mi fie aproape.

Rep.: Spune-mi repede trei lucruri care-ţi plac în Târgu Jiu.
C.S.: În primul rând mă vă spun că îmi place foarte mult ciocolata caldă. Este groasă, diferită de cea din Statele Unite. Îmi place centrul oraşului şi, de asemenea, îmi place faptul că toată lumea iese la plimbare în centrul oraşului. În State nu prea se întâmplă aşa ceva.

Rep.: Şi ceva ce nu-ţi place?
C.S.: M-am cam săturat să mănânc doar carne de pui şi cartofi! Apoi ar mai fi o problemă care mă deranjează: câinii maidanezi care se ceartă toată noaptea şi mă ţin trează. Unde stau în America nu vezi câini pe stradă! Al treilea lucru care nu-mi place ar fi traficul şi şoferii care mai mereu sunt cât p-aci să dea peste mine cu maşina.

Rep.: Cum ţi se par fetele din România?
C.S.: Foarte frumoase. Îmi place părul lor castaniu şi foarte drept. Îmi place de asemenea cu îşi poartă eşarfele şi cizmele şi în special faptul că toate fetele şi femeile pe care le-am întâlnit aici au fost foarte prietenoase.

Rep.: Dar bărbaţii? Tăiem partea asta dacă nu trebuie să audă Kevin…
S.C.: Nu este nevoie să tăiaţi nimic pentru că, exceptând băieţii pe care-i am în clasă la „Spiru Haret” şi colegii de echipă ai lui Kevin, nu prea am stat de vorbă cu alţi băieţi de pe aici. Dacă e să spun ceva de băieţii de la echipă trebuie să spun că mi-au fost întotdeauna de mare ajutor. M-au ajutat să obţin telefonul mobil, m-au ajutat să-mi ofer serviciile de voluntariat la „Spiru Haret”, cu viza şi cu toate celelalte probleme. Sunt nişte adevăraţi gentlemeni.

Rep.: Ce le vei spune americanilor despre bucătăria românească tradiţională?
C.S.: Nu prea am mâncat mâncare tradiţională românească deşi mi-aş fi dorit să fac asta, dar ceea ce le-am transmis deja celor de acasă este faptul că aici se mănâncă foarte multă carne de pui şi cartofi, în diferite forme. Am mai descoperit aici că foarte multe prăjituri conţin alcool, rom de exemplu. Ce-mi place foarte mult este faptul că pe stradă găseşti foarte multe produse de patiserie. Îmi plac foarte mult.

„Ne dorim, dacă se poate, trei copii”

Cezanne nu este la prima acţiune de voluntariat. Căutând câteva informaţii despre Cezanne, de la care să plec în discuţiile pe care urma să le am cu ea, am aflat că a petrecut ceva timp şi în Africa încercând să le insufle copiilor kenyeni dragostea pentru limba lui Shakespeare. Am mai aflat de pe internet că-şi dorea să facă acest lucru şi cu puştii din Costa Rica. N-am întrebat-o dacă a ajuns la copiii costaricani pentru că am ales să fiu mai direct şi s-o întreb despre proprii copii şi planurile pe care le are în acest sens alături de Kevin.

Rep.: Spui că îţi place foarte mult să lucrezi cu tinerii, cu copiii. L-am văzut şi pe Kevin ajutându-l pe Theo Evans la camp-urile pe care face cu copiii şi se vede că şi lui îi face mare plăcere să lucreze cu copiii. Când vă propuneţi să „lucraţi” cu proprii copii?
C.S.: Nu ne-am făcut planuri de acest gen pentru viitorul apropiat dar cu siguranţă ne dorim, dacă se poate, trei copii.

Rep.: Te vezi îmbătrânind alături de Kevin?
C.S.: Cu siguranţă! De la prima întâlnire am simţit asta!

Rep.: Cu prietenele celorlalţi baschetbalişti cum te înţelegi?
C.S.: Foarte bine cu toate. Ne întâlnim de trei, patru ori pe săptămână pentru a petrece împreună timpul.

Rep.: Crezi că vreuna dintre ele îţi va fi prietenă pentru tot restul vieţii?
C.S.: E foarte posibil. Deja am discutat cu ele despre cum vor veni să mă viziteze în România.

Rep.: După ce Kevin nu va mai juca în România te gândeşti să petreceţi o vacanţă în România?
C.S.: Chiar am vorbit cu Kevin despre acest lucru şi ne gândim ca la vară să mergem undeva, la mare. Vrem să vedem cum este la mare, aici, în România.

Rep.: Să trecem şi la baschet. Crezi că poate evolua Kevin mai bine decât o face acum la Energia?
C.S.: Cred că nivelul competiţiei din România este unu destul de ridicat şi pot spune că a progresat de-a lungul etapelor jucate aici aşa că eu cred că el poate juca şi mai bine.

Rep.: Va reuşi Energia să se califice în play-off?
C.S.: Sunt optimistă în această privinţă şi cred că se va întâmpla acest lucru.

Rep.: Ce le doreşti fanilor echipei la finalul acestui an?
C.S.: Sper ca echipa să se descurce bine şi în anul care vine şi fanii să-şi susţină echipa la fel cum a făcut-o şi până acum. Sunt fantastici!

www.sportingorj.ro